La RADET se umfla facturile cetatenilor si salariile maharilor

De ani de zile, bucurestenii acuza conducerea RADET ca umfla nejustificat facturile la intretinere. De frica acestor facturi mari, numai anul acesta 12.500 de familii au solicitat debransarea de la sistemul centralizat de termoficare, iar alte cateva sute de asociatii de locatari au cerut furnizarea caldurii cat mai tarziu posibil. Saptamana trecuta, umflarea facturilor a fost constatata, pentru prima data in mod oficial, de un organism al statului. Astfel, un control al Curtii de Conturi Bucuresti a descoperit ca, anul trecut, regia de distributie a energiei termice a trecut in actele contabile un procent de pierderi tehnologice mai mare decat cel maxim admis prin lege. Practic, pentru anul 2001, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) a stabilit pentru RADET, prin tariful aprobat pentru gigacalorie, o pierdere tehnologica de energie termica distribuita de maxim 18%. Fata de acest procent admis, regia a "lucrat" in bilanturile contabile cu un procent de pierderi tehnologice de retea de 20,41%. Aceasta depasire de 2,41% a nivelului stabilit echivaleaza cu plata in plus de catre bucuresteni a 227.312 Gcal, adica vreo 181 de miliarde de lei. Dar nu numai cetatenii au pierdut bani aiurea, ci si statul, care nu si-a incasat impozitul pe profit pentru aceasta suma. Cu alte cuvinte, din punct de vedere fiscal, depasirea procentului de pierdere tehnologica admisa se considera cheltuiala nedeductibila fiscal la calculul impozitului pe profit datorat bugetului de stat, lucru de care nu a tinut seama conducerea RADET. Din acest motiv, organul de control a solicitat ca RADET sa plateasca bugetului local un impozit suplimentar de vreo 21 de miliarde de lei. La acestea se adauga majorari de intarziere de 3,5 miliarde de lei si penalitati de 642 milioane de lei. In acest moment, datorita acestor nereguli, Gheorghe Dabela, directorul general al RADET, si Vasile Oltean, directorul economic, sunt anchetati de catre procurorii financiari de pe langa Curtea de Conturi a Romaniei. Solutionarea dosarului poate duce si la despagubirea ulterioara a cetatenilor inselati, prin "regularizarea" facturilor. Dar problemele conducerii RADET nu se termina cu zapacirea bugetului de venituri si cheltuieli al unitatii, caci in regie se mai ancheteaza, pe langa facturile manarite, si salariile umflate ale conducerii. Astfel, directorul Gheorghe Dabela e acuzat ca a incasat nejustificat, anul trecut, 96 de milioane de lei. Aceste plati necuvenite au aparut ca urmare a neaplicarii Ordonantei de Urgenta 79/2001. Aceasta ordonanta limita salariul de baza pentru seful regiei la nivelul indemnizatiei lunare a unui secretar de stat, la care se pot adauga cel mult 50 la suta din acest salariu, acordate sub forma de diverse sporuri, adaosuri sau premii. Dar, desi ordonanta cu pricina a fost publicata in Monitorul Oficial pe 7 iunie 2001, la RADET aplicarea prevederilor acesteia s-a facut doar de la inceputul acestui an. Cum indemnizatiile membrilor Consiliului de Administratie se calculeaza in functie de salariul directorului, si acestia din urma au incasat in plus 92 de milioane de lei.

Metrorex protesteaza fata de titulatura de "metrou usor" data tramvaiului 41

Directorul general al SC Metrorex SA, ing. Marius Lapadat, a semnat un comunicat in care se arata: "Datorita numeroaselor sesizari ale calatorilor utilizatori de transport in comun adresate SC Metrorex SA, va transmitem pe aceasta cale ca nu exista nici un fel de legatura intre modernizarea liniei de tramvai numarul 41 si SC Metrorex SA. Metroul este, prin definitie, un sistem de transport urban cu urmatoarele caracteristici: - capacitate foarte mare de transport - peste 1.200 calatori/tren; - cale de rulare total separata si fara intersectii cu alte cai de transport; - viteza comerciala mare - 36 km/h - garantata indiferent de anotimp; - sisteme de conducere si protectie a traficului similare traficului feroviar; - instalatii de siguranta circulatiei identice celor utilizate la calea ferata; - dispecerat de control si supraveghere in timp real a traficului; - sistem de urmarire si afisare a intervalului de succedare intre trenuri; - sistem de comunicatii bilateral intre dispecerat si trenuri; - materialul rulant este construit dupa standardele celui de cale ferata. Ca atare, din insesi caracteristile sus-mentionate, rezulta o incompatibilitate intre notiunea de "metrou" si cea de "metrou usor", vehiculata in ultimul timp tot mai mult, cu ocazia modernizarii liniei de tramvai 41. Ceea ce circula pe linia 41 este un tramvai vopsit, nu o garnitura de metrou. Singura legatura cu metroul este faptul ca fostul director al Metrorex este in prezent directorul Serviciului de Transport din Primaria Capitalei".

SMURD are un serviciu care se ocupa de cazurile sociale

Serviciul Mobil de Urgenta Reanimare si Descarcerare (SMURD) din Targu Mures are, incepand cu luna octombrie, un serviciu autorizat pentru cazurile sociale, primul de acest fel din Romania realizat in cadrul sistemului de salvare, a declarat, duminica, Raed Arafat, directorul SMURD. Prin realizarea acestui serviciu vor fi degrevate spitalele de cazurile sociale care incarca mult costurile, si asa mari, ale unitatilor sanitare, a mai spus Arafat. Un asistent social preia toate apelurile legate de violenta la domiciliu, abuz asupra copiilor, precum si cele vizand persoanele fara adapost si incearca sa gaseasca solutii pentru fiecare situatie in parte. Serviciul a fost realizat in urma cu jumatate de an, dar numai din luna octombrie au fost gasite fonduri pentru salarizarea asistentului social. De la infiintare si pana in octombrie au fost rezolvate 480 de cazuri sociale.

Laptele praf gratuit pentru sugari se vinde pe tarabe in pietele sucevene

Printre zarzavaturi, preparate din carne, produse lactate si obiecte de incaltaminte si imbracaminte, pe tarabele din pietele agroalimentare din municipiul Suceava se vinde, mai nou, lapte praf pentru sugari. Mamicile care au primit gratuit de la Directia de Sanatate Publica Suceava hrana copiilor de pana la un an, vand pe piata libera, prin intermediari (de regula rromi), o cutie de lapte praf "formula pentru copii" cu numai 25.000 lei. Sesizate Administratia Pietelor si Corpul Gardienilor Publici au promis ca vor incerca in zilele care urmeaza sa puna capat acestui tip de comert ilicit. "Nu avem logistica necesara pentru a verifica unde ajunge laptele. Pentru noi, important este sa-l dam cui trebuie", preciza medicul Cistian Irimie, directorul DSP.

Braconierii turci si-au tras pavilion romanesc si pescuiesc in voie in apele noastre

O imbecilitate legislativa le permite pescarilor turci sa pescuiasca calcani si rechini in zona economica exclusiva a Romaniei din Marea Neagra, cu acte in regula. Ordinul 140 si Ordinul 247, al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, respectiv al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, ambele din 26 martie a.c., precizeaza la articolul 8, punctul 4 ca: "in apele teritoriale romane e interzis pescuitul calcanului si al rechinului pe o durata de 60 de zile consecutive in perioada 15 aprilie - 14 iunie, inclusiv". Or, tocmai in aceasta perioada, mai exact intre 18 martie si 31 aprilie, pescadorul turcesc Hendem Mustafa a capturat 2885 exemplare de calcan (n.r. -aproximativ 13 tone, un calcan cantarind in medie 4 kilograme) si 1.682 kilograme de rechin. Marfa a fost transata, ambalata si incarcata in autospeciale frigorifice pe cheiul portului din Mangalia, chiar sub ochii neputinciosi si mainile legate de propria noastra lege ale politistilor de frontiera. Subterfugiul turcilor a fost extrem de simplu - si-au inmatriculat nava in Romania, obtinand astfel dreptul de a arbora la pupa pavilionul romanesc. Ieseau apoi la pescuit dincolo de limita apelor teritoriale romanesti, adica dincolo de 12 mile marine (n.r. - o mila marina: 1852 metri), loc in care ordinul celor doua ministere nu mai este aplicabil. Cei doi ministri semnatari, Ilie Sarbu si Petre Lificiu, au omis sa precizeze in actul respectiv ca prohibitia este si pentru zona economica exclusiva a Romaniei (n.r. - 200 mile marine). Ce sa mai vorbim de zona contigua, cea de la 12 la 24 de mile marine... In afara de pescadorul Hendem Mustafa, un alt pescador cu armatori turci, Pelican 1, a pescuit cate 70 de bidoane de sprot pe zi, un bidon avand circa 30 de kilograme. De mentionat ca plasele se verificau la 3-4 zile.

La Breaza s-a inaugurat noul sistem de alimentare cu apa potabila

Imediat dupa 1990, explozia arhitecturala a orasului Breaza a facut ca acesta sa intre intr-o permanenta criza in ceea ce priveste alimentarea cu apa potabila. In 1997, la initiativa primarului George Maracineanu, primarira orasului a demarat un proiect de executie pentru alimentarea orasului, din lacul Paltinu. Proiectul a fost inaintat guvernului danez prin ministerul sau de resort si a fost aprobat dupa numai trei luni. Contributia financiara a insemnat 800 de mii de dolari nerambursabili, adica 80% din valoarea totala a investitiei. Pentru ca in loc de doi ani, cat trebuia sa dureze, lucrarea a durat patru ani, investitia s-a ridicat in final la peste 1.700.000 de dolari, restul fiind suportati de Guvernul Romaniei si de Consiliul Judeatean Prahova cu cate 7 miliarde de lei. Conform primarului localitatii - prof. George Maracineanu, realizarea acestei lucrari inseamna 18 km de conducta si doua statii noi de pompe. Aceste conducte asigura peste 100. de apa pe secunda, cu posibilitatea cresterii pana la 150 l. "Lucrul acesta asigura si previziuneile de dezvoltare a localitatii, fiindca din cauza problemelelor pe care le-am avut cu apa, am indepartat multi investitori si in acest fel, orasul nu s-a putut dezvolta la capacitatea maxima", a mai adaugat primarul dupa ce lucrarea s-a dat oficial in folosinta. La inaugurare, au mai fost prezenti ministrului Serban Mihailescu, Morten Pedersen (reprezentantul Ministerului Protectiei Mediului si Apelor din Danemarca), reprezentanti ai conducerii judetene si ai consiliului local Breaza, proiectantii si constructorii acestei lucrari, precum si cativa parlamentari, printre care Antonie Iorgovan, Mircea Ionescu Quintus si Nicolae Vacaroiu.

Primarul Vasluiului isi va da demisia din cauza salariilor de la Termica SA

Autoritatile judetene si municipale Vaslui considera ca salariile angajatilor S.C. Termica SA sunt de-a dreptul sfidatoare, cu atat mai mult cu cat este vorba de o zona cu zeci de mii de oameni foarte saraci. Propunerea ca salariul mediu brut - 7,3 milioane lei - al celor de la Termica S.A. sa fie diminuat cu 1,1 milioane lei a fost respinsa de sindicalisti. In replica, primarul Victor Cristea a declarat ca, daca angajatii de la Termica nu vor accepta scaderea salariilor cu suma amintita, va propune inlocuirea personalului societatii. De notat ca - asa cum a mentionat si primarul intr-o conferinta de presa - pe langa salariu, angajatii de la societatea amintita primesc diverse ajutoare de multe milioane de lei si prime, pana la nivelul unui salariu. De pilda, asa-numitul ajutor de energie, care se acorda chiar si in perioada verii. La acestea se adauga diverse sporuri: de vechime, de sarbatori legale, de noapte etc., ca sa nu mai vorbim de indemnizatiile de conducere pentru numerosii sefi si sefuleti. Primarul Vasluiului spune ca nu mai putin de 12% din costurile de productie se regasesc in salariile celor peste 350 de angajati ai S.C. Termica SA. In lunile iulie si august, cei de la Termica nu prea au lucrat, dar si-au incasat salariile? In iulie, incheiam activitatea unitatii cu un deficit de 3,3 miliarde lei, dar ei si-au primit salariile! Daca aceste niveluri ale retributiei se vor mentine, eu plec din Primarie. Imi dau demisia. Nu este uman. Ei trebuie sa dea dovada de atitudine civica. Sa aiba aceste salarii atunci cand vor fi pe propriile lor picioare, nu pe banii populatiei", a afirmat Victor Cristea in conferinta de presa care a avut ca tema starea populatiei municipiului Vaslui in perspectiva anotimpului friguros.

Consilierii municipali ai PSD arunca Bucurestiul in haos

onsilierii municipali PSD, sprijiniti de cei UFD, au votat doua hotarari care arunca Bucurestiul in haos. Pentru a-si rasplati clientela politica, ei au transferat doua activitati de interes municipal catre primariile de sector, infiintand astfel 36 de posturi de director. Noile functii de conducere vor scoate din buzunarele cetatenilor peste 4.320 de milioane anual. "Am ramas singuri in consiliu. Acum votam ce vrem noi", spunea la ultima sedinta a Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB) viceprimarul Ioan Nenciu, venit special pentru a veghea la aprobarea a doua proiecte. Scoase de la naftalina, dupa ce anterior fusesera respinse de plenul CGMB, cele doua hotarari transfera acum catre primariile de sector activitatile de administrare a fondului imobiliar si cele de reparare si intretinere a strazilor. Pentru a le pune in aplicare, in termen de 30 de zile primarii din cele sase sectoare ale Capitalei trebuie sa reinfiinteze "ICRAL"-urile si noi servicii pentru activitatea de reparare si intretinere a strazilor. Fiecare "ICRAL" va fi condus de patru directori (general, tehnic, economic si vanzari), iar pentru serviciul de reparare si intretinere a strazilor vor mai fi necesari inca doi. Potrivit legislatiei, salariul unui director este de 5 milioane de lei lunar, la care se adauga sporul de vechime si 50% indemnizatie de conducere, ajungandu-se astfel la 10 milioane de lei lunar. La nivelul intregii Capitale vor fi infiintate 36 de posturi de directori, care vor papa anual din bani publici 4.320 de milioane de lei. Pe langa cheltuielile suplimentare, cetatenii vor fi obligati sa suporte si haosul pe care-l genereaza cele doua hotarari. Prin reinfiintarea "ICRAL"-urilor se modifica contractele de inchiriere, se blocheaza, pentru o perioada ce este estimat de specialisti la cel putin un an, retrocedarile in baza Legii 10/2001, vanzarile de locuinte, consolidarea imobilelor si punerile in posesie a proprietarilor recunoscuti de instantele de judecata. Mai mult, nu se vor mai putea incasa chiriile pentru locuinte, curti, spatii cu alta destinatie, ratele lunare aferente contractelor de vanzare-cumparare, taxele de ocupare al domeniului privat al statului, ceea ce va genera un blocaj financiar. Prin nerecuperarea majorarilor de intarziere si a penalitatilor ce nu vor putea fi imputate cetatenilor, prejudiciile aduse la bugetul statului vor fi imense. In graba de a-si rasplati clientela politica, masinaria de vot a PSD-ului a uitat ca odata cu transferarea catre sectoare a activitatii desfasurate de Administratia strazilor sa dea acestora si caile de rulare pe care circula mijloacele de transport in comun. Fara serviciu specializat, acestea nu vor mai putea fi reparate si intretinute de municipalitate. Mai mult, limitele dintre sectoare sunt la mijlocul carosabilului, iar daca un primar are bani, iar altul nu, jumatate din strada va fi asfaltata si semaforizata, iar cealalta plina de gropi si nesemnalizata. Cele doua hotarari votate in pas alergator de ce-a mai ramas din CGMB ales in 2000 (consilierii municipali ai PD, PNL si PRM au demisionat) ridica semne de intrebare chiar si juristilor. Hotararea privind incetarea activitatii fondului imobiliar n-a primit avizul decat a unei singure comisii, iar rapoartele de specialitate ce trebuiau intocmite de Executivul Primariei Capitalei au fost inlocuite cu scrisori deschise semnate de primarii din cele sase sectoare ale Capitalei. Prin decizia Executivului, CGMB a fost dizolvat la inceputul anului, insa prin atacarea in instanta a actului normativ acesta a continuat sa functioneze pana ce Curtea Constitutionala se va pronunta.

Taranii n-au prune pentru cazane

Pe toata Valea Argesului e cura de dezalcoolizare. In patria tuicii de Pitesti nu s-a facut nici o pruna. Sticla de tuica umple cosul zilnic al argesenilor, asa ca inghetul tarziu ce a dat jos florile prunilor a dus la un dezastru. In Domnesti sau la Merisani, la Varzaru sau la Moraresti, din livezi de mii de pomi satenii n-au putut aduna nici de un cazan. Acum doi ani, cei de la Mediu depistau alcoolemie in Raul Doamnei. Pe o raza de 10 km, 15 poverni aruncau in rau tone de borhot zilnic. Azi, apa e curata, iar povernile au dat faliment. La Moraresti, chestiunea a intrat si in atentia Politiei. Printr-o adresa oficiala cu numar de inregistrare, postul de Politie comunal a cerut primariei sa-i comunice cu cat vand satenii tuica si vinul. Preturile la galbena de Sapunari sau de Valea Luminii au explodat. Ca e de 20 sau de 25 de grade, litrul de tuica tot 40.000 face. Pe Pitesti-Ramnicu Valcea se vinde si cu 50.000 de lei. "E lipsa, mamaie. Nu se facura prunili, o dau mai scump ca cere lumea", zice tanti Leana, vanzatoare pe drum. Acum cei din Valea Luminii ii spioneaza pe cei din Sapunari, ca sa vada cu cat dau tuica. "La noi, sa zic ca 15 la suta si-au pastrat tuica peste an, iar ailalti cumpara de la astia 15 la suta". Batranii stiu regula: "Cand ajungi cu butoiul de 70 de vedre la 20, te uiti la pomi: daca sunt prune, intri si-n alea 20 de vedre, daca nu, il lasi asa. La Dedulesti, butoiul cu tuica nu se usuca niciodata. Care-i navleg (regionalism explicat ca "mai prost decat prostul" - n.n.), scoate tot din butoi si-l scorojeste". In medie, o gospodarie din Moraresti face cam 400 de vedre de tuica pe an, din care pastreaza 60 de vedre pentru "uz casnic". Fiecare familie bea cam 2 litri de tuica pe zi. Anul asta, multi au ramas pe sec, spre bucuria carciumarilor din zona, care, numai in luna octombrie, si-au dublat cifra de afaceri. Cel mai amarat MAT vinde zilnic cel putin o sticla mare de votca. "Cel mai bine se da rachiul", zice barmanita de la Varzaru. Pe raft are o sticla de bere scumpa, de pe vremea concursurilor din Vale. "Aia ieftina se da imediat", ne explica carciumareasa. Pe vremuri, lipsa de tuica ar fi lovit crunt in forta de munca din zona. "Nu-ti venea nimeni la munca cu ziua daca nu puneai la bataie rachiul. Acum mai sunt putini zilieri si astia vor bere. Am ajuns sa muncim si duminicile, ca atunci vine tineretul de la oras". Daca de tuica n-au parte, cei din Moraresti s-au rezolvat cu apa. Dupa seceta din vara, se trezisera cu puturile secate. Primaria facuse documentatia si ceruse fonduri pentru alimentarea cu apa, asteptand banii de la SAPARD, dar satenii n-au mai avut rabdare. S-au organizat, au sapat santuri, au cumparat tevi si si-au tras apa. Cand au terminat lucrarea, s-au trezit ca le vin si miliardele de la SAPARD. Le-au dat inapoi, ca n-au mai avut nevoie de ele. Apa vine cu presiune.

Copiii din Bistrita s-au saturat de lapte

Directorii mai multor unitati de invatamant din judetul Bistrita-Nasaud au cerut conducerii Consiliului Judetean sa schimbe meniul zilnic al elevilor din scolile pe care le conduc, intrucat acestia sustin ca s-au saturat sa consume lapte rece. Directorii scolilor au sugerat ca produsul oferit prin programul guvernamental sa fie inlocuit cu sana, iaurt sau cascaval, intrucat paharele cu lapte ajung tot mai des la cosul de gunoi, copiii refuzand sa-l manance. In perioada imediat urmatoare vor fi purtate discutii intre Consiliul Judetean si furnizorii de lapte, pentru a se renegocia contractele.